Părinți fiind, vrem întotdeauna să facem tot ce e mai bine pentru copiii noștri, ca ei să crească și să ajungă adulți sănătoși, fericiți, responsabili și conștienți de sine. În momentul în care vrem să îndemnăm copilul să-și asume anumite acțiuni, este important să ținem cont atât de vârsta sa, cât și de dezvoltarea emoțională. Cu toate acestea, este important să avem grijă la supraresponsabilizare, să nu intrăm în această categorie, ci să urmăm pașii siguri spre echilibru.
Știm cu toții că… părinții în fiecare zi, au sarcina de a lua tot felul de decizii, mici sau mari, care influențează foarte mult felul în care micuții se dezvoltă. O nimica toată, nu? Așa că, este lesne de înțeles când stresul, timpul, vina și oboseala îi fac pe părinți să recurgă la strategii nepotrivite pentru a rezolva anumite probleme și a îndeplini anumite nevoi.
Cu timpul însă, aceste strategii nefolositoare se acumulează și duc la dezvoltarea unor atitudini și comportamente pe care nu le-ar dori de la copilul lor. Printre acestea se numără și sentimentul pe care îl au unii copii, că totul li se cuvine și că au dreptul la tot ce primesc.
O analiză psihologică simplă, poate arăta faptul că, în ultimii ani, există o creștere în rândul micuților cu astfel de atitudini, situație confirmată de mulți oameni care au sau nu copii. Toată lumea cunoaște cel puțin un astfel de copil, care crede că totul i se cuvine. Acești copii nu se deranjează să dea o mână de ajutor, cred că lumea se învârte în jurul lor, spun poate prea des „Vreau acum!” și rareori exprimă recunoștință sau empatie.
Totuși….care ar fi cauzele unui astfel de comportament?
Chiar dacă e ușor să dai vina pe alți factori, această creștere se poate datora în mare parte alegerilor pe care le fac părinții. Pe lângă faptul că le oferim prea multe lucruri, contribuie foarte mult și lipsa unor elemente importante de care copiii au nevoie, ca îndrumarea și înțelepciunea.
Totodată, există mulți părinți care s-au săturat de felul în care se comportă copiii și de atitudinea lor „că totul li se cuvine”. Acest comportament îi frustrează și îi derutează pe aceștia, pentru că simt și știu că au fost mereu alături de copilul lor și i-au oferit tot ce și-a dorit. Dar chiar asta poate fi problema.
Părinții din ziua de azi sunt de multe ori prea permisivi. Există o teamă de a le spune nu copiilor, de a-i înfuria sau de a le oferi șansa să dea greș. De asemenea, există și sentimentul că e de datoria părinților să-și facă fericit copilul tot timpul.
Aceste atitudini pot duce la diminuarea setului de limite și reguli și la prezența unui părinte mult prea săritor, gata oricând să rezolve orice problemă. Prin urmare, copiii chiar pot ajunge să creadă că lumea se învârte în jurul lor și că regulile și consecințele nu se aplică și în cazul lor.
Ca părinți, este important să ne amintim că deciziile noastre influențează ce fel de copil educăm. Dacă ne dorim unul responsabil, care să nu creadă că totul i se cuvinte, iată câteva exemple utile de atitudini și comportamente pe care le putem adopta:
Învață-l ce este empatia și cu ce îl ajută!
Empatia este o abilitate importantă pe care copiii trebuie să o învețe. Când îți ajuți copilul să-și dezvolte empatia, îl ajuți să înțeleagă, să respecte și să prețuiască credințele și opiniile celor din jur. Când este capabil să vadă lucrurile din altă perspectivă, va putea și el să își privească altfel propriile nevoi și dorințe.
Învață-l ce este răbdarea și care este importanța ei!
Tehnologia poate fi utilă în multe domenii, dar ne poate face și să ne obișnuim prea repede să fim satisfăcuți pe loc. Mulți copii au deja probleme cu răbdarea, astfel încât această creștere a disponibilității și instantaneului informației și resurselor poate hrăni mentalitatea de tip „vreau acum, primesc acum”. Așadar, este recomandat să îi învățăm pe copii cât de valoroasă este răbdarea.
Cum să faci asta? Creează limite și oferă oportunități copiilor ca să aștepte cu nerăbdare anumite lucruri. De exemplu, poate nu îi vei da voie fiicei tale să-și facă manichiura până la 16 ani sau fiului tău să primească jocuri video până la 10 ani. La scară mai mică, poți crea un program, astfel încât copilul tău să aștepte până după ce își face temele sau după cină pentru a se juca.
Amintiți-vă: Tot ce vrem să transmitem este că nu putem întotdeauna să primim ce ne dorim, atunci când ne dorim, decât în momentul în care muncim pentru acea dorință și suntem răbdători!
Învață-l care este valoarea banilor!
Suntem cei mai fericiți când și copiii noștri sunt fericiți. Și ce-i bucură mai mult decât să primească ce vor atunci când vor? Chiar dacă îți va fi greu să reziști tentației de a-ți răsfăța copiii cu tot felul de lucruri, este important să îi înveți valoarea banilor. Doar așa îi vei ajuta să înțeleagă că nu totul li se cuvine. Iată două situații despre cum ai putea face asta:
-Pune-i să economisească bani încă de când sunt mici!
Copiii ar trebui să aibă anumite responsabilități în casă, fără să fie plătiți pentru ele. Totuși, îi poate ajuta și le poate oferi un sentiment că sunt răsplătiți dacă le propui activități opționale care să le permită să strângă bani. Asta îi poate învăța că trebuie să muncească pentru fiecare ban. De asemenea, le poate oferi libertatea financiară de a economisi și a cumpăra anumite lucruri pe care și le doresc. Acest gen de activități îi va responsabiliza și le va oferi un sentiment de mândrie atunci când le duc la bun sfârșit
-Oferă-le o alocație pentru cumpărături!
De câte ori ai văzut copii plângând și țipând prin magazine pentru că își doreau o jucărie? E vina lor? Nicidecum. Chiar și adulții sunt dezamăgiți atunci când nu-și permit să cumpere ceva ce își doresc. Copiii nu au învățat încă să gestioneze astfel de emoții puternice și au tendința să-și comunice dezamăgirea prin lacrimi și țipete. Puteți evita o astfel de situație oferindu-i copilului vostru o mică sumă de bani atunci când mergeți la magazin și sansa de a decide singuri cum să îi cheltuie (sau să-i economisească). Procedând astfel, îl încurajezi să fie independent și responsabil atunci când ia propriile decizii și, de asemenea, previi mentalitatea de tip „dacă vreau, primesc”. Este important și să facilitezi o discuție despre luarea deciziilor și rezolvarea problemelor pe măsură ce decid cum să-și cheltuiască mai bine banii.
Insuflă-i simțul responsabilității!
Există numeroase moduri prin care îți poți învăța copilul să fie responsabil, doar câteva exemple utile pot fi următoarele:
-Dă-i sarcini casnice potrivite pentru vârsta lui!
-Încurajează-l să participe la activități extrașcolare!
-Înscrie-l în programe de voluntariat!
-Permite-i să ia deciziile potrivite pentru vârsta lui!
-Oferă-i independența de care are nevoie la vârsta lui!
-Nu exagera cu lucrurile pe care le faci pentru el!
-Așteptările trebuie să fie pe măsura vârstei!
-Cere-i explicații pentru ceea ce face și pentru alegerile pentru care optează!
-Încurajează-l să-și ia angajamente, să termine tot ce începe și fii pregătit să-i răspunzi adecvat dacă trebuie să rupă un angajament!
-Învață-l diferența dintre privilegii și drepturi!
Învață-l să fie recunoscător!
Este foarte important ca cei mici să recunoască și să aprecieze lucrurile, oamenii și oportunitățile pe care le au. Poți face asta dacă devii un model de comportament amabil și respectuos și dacă dai ceva înapoi societății. Îl poți învăța pe copilul tău cum să-și lărgească perspectiva despre lumea în care trăiește oferindu-i șansa să dea ceva înapoi. O metodă bună prin care poți face asta este să îl înscrii ca voluntar și să donați lucruri pe care nu le mai folosiți celor care nu au.
Folosește-te de limite și pune toate regulile în aplicare!
Când alegi să fii prea permisiv cu copilul tău, este posibil să contribui la o atitudine de tipul „totul mi se cuvine”. Copiii au doar de câștigat dacă li se impun reguli și limite. Chiar dacă te simți mai bine pe moment și reușești să eviți o ceartă atunci când îți dai acordul pentru ceva, în cele din urmă s-ar putea să faci totul în dezavantajul copilului tău. Este important pentru copii să treacă prin dezamagiri și frustrări pentru a-și dezvolta capacitățile necesare de a face față anumitor situații. Când regulile nu sunt puse în aplicare, cei mici vor înțelege că au voie să facă ce vor, după propriile lor reguli.
DA! ESTE FIRESC! Ca părinți, vrem să ne protejăm copiii, să-i facem fericiți și să-i creștem astfel încât să fie pregătiți pentru lume. Aceste dorințe pot duce uneori la strategii de creștere a copiilor care, deși par bune la momentul respectiv, s-ar putea să îi facă pe cei mici să creadă că totul li se cuvine.
De aceea, este important să ne amintim că jucăm un rol foarte important în dezvoltarea copilului. Educația lui stă în primul rând în mâinile noastre, mai ales în primii 6, 7 ani de viață. Noi suntem responsabili pentru transformarea lui într-un adult responsabil, bun și conștient de ce îl înconjoară, sau într-unul care crede că are dreptul la tot și toate, oricând dorește!
Acestea fiind spuse, indiferent ce responsabilități alegi pentru copilul tău nu uita să îl lauzi când face o treabă bună, să-l recompensezi și să-i mulțumești pentru ajutorul acordat. Cu siguranță se va simți important și apreciat, luând în serios responsabilitățile. Și nu uita, dragul meu părinte…. atunci când simți că ai obosit, ia o pauză și amintește-ți ceea ce a spus Joseph Joubert: „Copiii au nevoie mai mult de modele decât de critică!” Fii un model pozitiv pentru copilul tău și lumea va deveni un loc mai bun! Haide că se poate!